joi, 1 iulie 2010

Si tot atatea...


Si tot atatea litere mai ai de scris cu el

Pe nisipul moale, in apa si pe cer

Cu lingurita-n cana, cand dimineata-I rece

Cu buzele pe perna, pe timpul care trece


Si tot atatea cifre cu el mai ai s-aduni

Zgariati usor podeaua cu clipe,zile,luni

Imparti un soare albastru in mii de firicele

Ce stau cuminti in ceasuri, pe mese si noptiere


Si tot atatea visuri cu el ai de pictat

Pe panza aspra, tare, pe strada si pe pat

Sa le agati de nori, cand ploaia sta s-apara

Ca sa ii pice-n suflet pe frunte si pe geana


Si tot atatea zambete tre’ sa mai nasti cu el

In ochi frumosi si limpezi de frunza si de lemn

Pe gura care tace cand tu vrei sa asculti

Si-ti povesteste-nchisa atunci cand o saruti


Si nicio lacrima sarata in dar n-o sa-ti mai dea

Si nicio ceasca de tristete n-o sa-I mai lasi sa bea

Toti fluturii din lume din voi nu vor pleca

Si tot atatea raze….cand ploua… vor cadea